Conform comunicatelor instituției, finanțarea venită din partea Ministerului Culturii a permis realizarea unei scanări a patru hectare de teren, facilitând astfel identificarea acestor structuri arheologice semnificative. Situl de la Medieșu Aurit se distinge prin unicitatea sa în Dacia liberă, având un bogat patrimoniu istoric, datorită numărului considerabil de cuptoare utilizate pentru producerea de vase ceramice de mari dimensiuni.

Problema statutului juridic al terenului

Situația juridică a acestui teren arheologic este criticală. Majoritatea suprafeței nu este inclusă în регimul monumentelor istorice, ceea ce implică o vulnerabilitate sporită. Marta a accentuat că, deși există o procedură de clasare de urgență, aceasta nu a fost activată, ceea ce ar permite includerea rapidă a sitului în patrimoniul cultural. „Ce obstacol există în calea protecției și cercetării pentru un monument atât de important?” întreabă el, punând accent pe nevoia urgentă de intervenție.

Istoricul cercetărilor la Medieșu Aurit

Cercetările arheologice la Medieșu Aurit au început în 1964, cu reluări în anii '90, iar specialiștii estimează că așezarea a fost activă începând din secolul al II-lea d.Hr. Aceasta a continuat, conform cercetărilor, până în secolele al III-lea sau IV-lea. La fața locului, cinci cuptoare au fost conservate și sunt accesibile vizitatorilor.

Descoperirile de aici nu se rezumă la simple structuri, ci conturează imaginea unui complex industrial antică, cu multiple cuptoare funcționale, care subliniază tradiția ceramicii la scară largă.

Informațiile factuale principale provin din comunicările autorităților și relatările presei naționale.

De reținut

La Medieșu Aurit, au fost descoperite peste 300 de cuptoare ceramice, dar majoritatea terenului rămâne nepăzită legal. Finanțarea din 2023 de la Ministerul Culturii a permis scanarea a patru hectare, descoperiri ce subliniază importanța culturală a sitului.