Retragerea trupelor americane din România, considerată un semnal greșit de fost negociator SUA pentru Ucraina

Retragerea trupelor americane din România „nu transmite mesajul potrivit”, afirmă fostul negociator al SUA pentru Ucraina
Pe 4 noiembrie, atât parlamentari republicani, cât și democrați au criticat dur Pentagonul pentru că nu i-a informat cu privire la probleme de securitate națională, exprimându-și totodată frustrările față de faptul că oficialii de rang înalt din domeniul apărării par, în unele momente, să submineze politicile președintelui Donald Trump. Această reacție a reprezentat un fenomen rar, în care cele două partide au adoptat o poziție comună de nemulțumire față de administrație, potrivit unui raport Reuters. În paralel, Kurt Volker, fost negociator american pentru Ucraina, a declarat pentru Euronews că anunțul privind reducerea numărului de trupe americane staționate în România „nu este mesajul pe care Statele Unite ar trebui să-l trimită lui Putin în acest moment”.
În cadrul unei audieri de mai bine de două ore în fața Comisiei Senatului pentru Servicii Armate, mai mulți membri ai Congresului au criticat lipsa de transparență și răspunsurile insuficiente primite de la oficialii de la Pentagon. Un subiect deosebit de amplu dezbătut a fost comunicarea legată de planurile Statelor Unite de a reduce efectivele militare de pe flancul estic al Europei, în special din România. Această decizie a generat reacții critice din partea unor lideri republicani de prim rang imediat după ce a fost anunțată săptămâna trecută.
Decizia Departamentului Apărării, semnată de secretarul Pete Hegseth, prevede redislocarea unei brigăzi de infanterie, cu aproape 800 de militari, care erau concentrați în România, înapoi către baza sa din Kentucky. Această unitate nu va fi înlocuită, ceea ce a alimentat temeri privind un posibil retragere americană din Europa, în contextul în care Rusia își continuă războiul de agresiune împotriva Ucrainei.
Fostul negociator american Kurt Volker a subliniat pentru Euronews că această mișcare „nu reprezintă mesajul corect pe care SUA ar trebui să-l transmită Rusiei”. El a adăugat că „nu crede că administrația de la Casa Albă a dorit această situație; pur și simplu decizia nu a fost bine coordonată”, vorbind din locuința sa situată în apropierea Washingtonului.
Administrația Trump și-a exprimat în mod clar intențiile strategice, concentrându-se mai mult pe zonele din emisfera vestică și pe Marea Chinei de Sud. Totuși, perspectiva unei reduceri bruște, neorganizat și semnificativă a trupelor americane, lăsând vulnerabil flancul estic al Europei, rămâne o sursă majoră de îngrijorare pentru aliații NATO ai Statelor Unite.
Deși retragerea a aproximativ 800 de soldați poate părea relativ mică în comparație cu forța totală americană din Europa, ce numără între 80.000 și 90.000 de militari, Volker consideră că decizia transmite un mesaj politic mondial cu privire la angajamentul Statelor Unite față de securitatea europeană.
Această situație a amplificat discuțiile privind angajamentul american pe termen lung în regiune, în contextul în care tensiunile din estul Europei, cauzate în special de agresiunea rusă împotriva Ucrainei, rămân ridicate. Deputați din ambele partide au cerut mai multă transparență și o comunicare mai clară din partea Pentagonului, pentru a evita apariția unor neînțelegeri care ar putea afecta stabilitatea regională și încrederea partenerilor strategici.
În concluzie, reducerea trupelor americane din România a fost primită cu îngrijorare și dezaprobare, atât în rândul parlamentarilor americani, cât și a foștilor oficiali cu experiență în relațiile internaționale, cum este cazul fostului negociator Kurt Volker. Mesajul transmis lumii de această decizie, în timp de conflict și incertitudine, ridică serioase semne de întrebare cu privire la direcția politicii de securitate a Statelor Unite în regiunea Europei de Est.
Articol realizat de Iulian
iulian@romania-insider.com
Foto: Cateyeperspective / Dreamstime.com