Vânzările cu amănuntul din România au scăzut cu 2,3% în trimestrul al treilea, ca urmare a măsurilor de austeritate

Volumul vânzărilor cu amănuntul în România a scăzut cu 2,3% față de trimestrul precedent în trimestrul al treilea al anului 2025, marcând o reducere anuală de 0,3% – a doua înregistrare negativă după perioada pandemiei de Covid-19. Această tendință descendentă este explicată în mare parte de scăderea salariilor reale, care au înregistrat un recul de 3,7% în perioada iulie-august, conform ultimelor date disponibile, după ce anterior au crescut cu 2,2% în trimestrul al doilea, 4,6% în trimestrul întâi și chiar cu 9-10% în ultimele trimestre ale anului 2024, potrivit Institutului Național de Statistică (INS).

Slăbirea creșterii ocupării forței de muncă, o povară suplimentară pentru bugetele familiilor

Ritmul de creștere a ocupării forței de muncă s-a temperat considerabil, ajungând la doar +0,1% față de aceeași perioadă a anului trecut în lunile iulie-august. Aceasta reprezintă o încetinire semnificativă comparativ cu +0,6% în prima jumătate a anului 2025, +0,7% pe întreg anul 2024 și +1,3% în 2023, perioade în care dinamica ocupării contribuia la stabilizarea bugetelor populației.

În contextul înghețării veniturilor în sectorul bugetar și pentru pensionari până la sfârșitul anului 2026, în condițiile creșterii prețurilor de consum, precum și a riscurilor privind locurile de muncă din sectorul privat generate de încetinirea economică, încrederea consumatorilor este puternic afectată și scade constant.

Decline pronunțate în categoria alimentelor, impact asimetric al măsurilor guvernamentale

Vânzările pe segmentul produselor alimentare au înregistrat cea mai accentuată diminuare în trimestrul al treilea, cu o scădere de 3,1% față de aceeași perioadă a anului anterior și de 2,6% față de trimestrul anterior. Măsurile bugetare adoptate în lunile iulie-august au avut efecte regresive, afectând în special gospodăriile cu venituri reduse – un impact care se reflectă în mod clar în acest segment.

Contrar acestuia, vânzările bunurilor nealimentare au crescut ușor cu 0,4% anual, deși tot au înregistrat un recul trimestrial de 1,8%. Carburantul pentru autoturisme, calculat separat de bunurile nealimentare, și-a demonstrat din nou izolarea față de veniturile populației, înregistrând o creștere de 3,3% față de anul trecut și de 0,2% față de trimestrul precedent.

Evoluție lunară: ușoară revenire în septembrie după prăbușirea din august

Datele lunare arată că vânzările cu amănuntul și-au revenit parțial în septembrie, cu o creștere de 1,3% față de luna anterioară, după o scădere abruptă de 4,0% în august, influențată de majorarea TVA-ului și o continuare a scăderii, de 0,7%, în iulie, ca efect al creșterii prețurilor la energia electrică.

Confirmarea trendului de încetinire prin raportările FMCG

Datele oficiale pentru trimestrul trei confirmă și datele despre bunurile de larg consum (FMCG) colectate recent de NielsenIQ, care indică o creștere modestă de 1,1% anual pentru această categorie în trimestrul trei, în ușoară încetinire față de +3,6% în trimestrul al doilea și +5,0% în primul trimestru. NielsenIQ a explicat că a măsurat achizițiile reale din magazine, constatând că consumatorii s-au orientat către branduri mai accesibile pentru a compensa creșterea prețurilor și pesimismul legat de veniturile viitoare.

Pe de altă parte, metodologia INS nu surprinde aceste schimbări subtile în comportamentul consumatorilor. Astfel, prețurile medii FMCG raportate de NielsenIQ au crescut cu 3,5% față de anul precedent în trimestrul al treilea, comparativ cu un salt mai mare de 7,9% pentru alimente și un avans semnificativ de 11,1% pentru produsele nealimentare (inclusiv energie și alte categorii non-FMCG).

---

Aceste evoluții conturează un tablou economic încărcat de provocări, în care consumul populației se adaptează cu greu influențelor majore asupra veniturilor și prețurilor, reflectând efectele dure ale măsurilor de austeritate impuse recent de guvern.

Foto: Tero Vesalainen / Dreamstime.com

julian@romania-insider.com