Sursa poza si informatii: romania-insider.com

În prima jumătate a anului 2025, România a înregistrat un deficit bugetar de 69.8 miliarde de lei (adică aproximativ 13.8 miliarde de euro), conform datelor recent publicate de Ministerul Finanțelor. Aceasta reprezintă o creștere cu 9.6% sau 6.1 miliarde de lei față de aceeași perioadă a anului precedent. Cu toate acestea, în al doilea trimestru, deficitul a scăzut cu 5.9% față de anul anterior, coborând până la 26.1 miliarde de lei.

Raportul deficit-PIB a atins 3.68% până la sfârșitul lunii iunie, comparativ cu 3.62% în aceeași perioadă a anului 2024. Performanța slabă din primul trimestru, când deficitul a urcat la 2.3%, nu a fost complet compensată de rezultatele ușor mai bune din al doilea trimestru.

Guvernul se așteaptă ca reformele bugetare care au intrat în vigoare pe 1 august să continue să îmbunătățească situația în a doua jumătate a anului. Oficialii țintesc un deficit anual mai mic de 8% din PIB, comparativ cu 8.65% în anul precedent. Aceasta a fost ținta informală menționată de premierul Ilie Bolojan după primele reforme și înainte de a doua rundă de măsuri planificate pentru următoarele luni.

Excludând impactul transferurilor din bugetul UE atât asupra veniturilor, cât și cheltuielilor, bugetul public al României s-a deteriorat ușor în prima jumătate a anului la 3.43% din PIB, față de 3.31% în aceeași perioadă a anului anterior. Totuși, situația s-a îmbunătățit în al doilea trimestru, cu un deficit contractat cu 3.0% anual, ajungând la 23.7 miliarde de lei și un raport deficit-PIB care a scăzut la 1.2% din PIB față de 1.4% în 2024.

Veniturile bugetare s-au ridicat la 310.5 miliarde de lei, marcând o creștere cu 12.7% față de anul anterior, echivalentă cu 16.4% din PIB în prima jumătate a anului, față de 15.7% în perioada precedentă. Avansul a fost determinat de o creștere modestă de 6.9% în primul trimestru, urmată de o expansiune robustă de 18.0% în al doilea trimestru, susținută în mare parte de o creștere spectaculoasă de 132% a transferurilor din bugetul UE.

Veniturile fiscale au crescut cu 11.9% anual, ajungând la 152.5 miliarde de lei în H1. Rata de creștere anuală a făcut un salt de la 10.0% în primul trimestru la 13.5% în al doilea, îmbunătățirea fiind influențată în mare parte de colectarea dezamăgitoare a TVA-ului net în primul trimestru, cu o scădere de 2.7%, posibil datorată rambursării amânate a TVA-ului la sfârșitul anului 2024.

Fără transferurile din UE, veniturile bugetare au crescut cu 11.4% ajungând la 285.5 miliarde de lei în prima jumătate, iar transferurile s-au majorat cu 30.9% ajungând la 25.1 miliarde de lei.

Cheltuielile bugetare au crescut cu 12.1% anual, totalizând 380.3 miliarde de lei sau 20.1% din PIB în prima jumătate a anului, comparativ cu 19.3% din PIB în perioada similară a anului precedent. Ritmul de creștere anual a accelerat de la 10.1% în primul trimestru la 4.1% în al doilea trimestru, din cauza cheltuielilor semnificative finanțate din granturi UE care au explodat în al doilea trimestru cu 80%, ajungând la 18.3 miliarde de lei.

Fără cheltuielile finanțate din transferurile UE, cheltuielile au crescut cu 11.3% anual, ajungând la 350.4 miliarde de lei în prima jumătate a anului, cu ratele de creștere trimestriale încetinind de la 12.8% în primul trimestru (din cauza plăților amânate din 2024) la 10.0% în al doilea trimestru.