Peste 140.000 de lucrători non-UE sprijină economia României, cu costuri mai mari pentru companii, dar îndeplinesc cerințele de personal în sectoare critice.
Sursa poza si informatii: romania-insider.com
Peste 140.000 de muncitori din afara UE lucrează în România, în ciuda costurilor ridicate pentru companii
Într-o evoluție economică semnificativă, România adăpostește în prezent peste 140.000 de muncitori proveniți din țări non-UE, atrași în special de sectoare caracterizate prin lipsă cronică de personal, cum ar fi producția, construcțiile și comerțul. Aceste informații provin de la Ziarul Financiar, care a subliniat că numărul acestor lucrători este în creștere din cauza cererii mari de forță de muncă în anumite domenii.
Contrar unor așteptări, companiile nu optează pentru acești muncitori deoarece ar fi mai ieftini; de fapt, cheltuielile totale pentru angajarea unui lucrător non-UE pot depăși cu până la 10% costurile necesare pentru un angajat român. Această diferență se datorează cheltuielilor adiționale implicate în procesul de recrutare, cazare și transport al acestor muncitori internaționali.
Piața muncii din România se confruntă cu provocări majore din cauza faptului că tot mai mulți români aleg să muncească în străinătate sau evită locurile de muncă care implică efort fizic semnificativ. În acest context, companiile românești se văd uneori în impas, soluția lor provenind din țări precum Nepal, Sri Lanka, Turcia sau India.
Această dinamică a forței de muncă oferă noi perspective asupra modului în care economia românească încearcă să se adapteze schimbărilor demografice și cerințelor de pe piața muncii. Într-o lume globalizată, mobilitatea forței de muncă devine o realitate inevitabilă, iar companiile din România încearcă să își mențină competitivitatea prin integrarea acestor muncitori străini.
Pe măsură ce economia continuă să evolueze, este de așteptat ca această tendință să rămână constantă sau chiar să crească. Soluțiile aduse de forța de muncă internațională sunt esențiale pentru a combate golurile lăsate de emigranții români și pentru a susține dezvoltarea continuă a economiei naționale.
Acest fenomen nu este doar un semn al problemelor din piața muncii, ci și o ilustrare a schimbărilor economice globale și a interconectivității crescânde dintre țări. În România, pe lângă provocările prezentate de integrarea muncitorilor non-UE, se întrezăresc și oportunități de inovare și creștere economică pe termen lung.
Altfel spus, perioada următoare va testa capacitatea României de a se adapta la aceste schimbări profunde și de a transforma provocările în avantaje competitive durabile. Fotografie de Cateyeperspective/Dreamstime.com.