Sursa poza si informatii: romania-insider.com

Sondaj: Nostalgia pentru comunism persistă în România

Un nou studiu realizat de INSCOP Research, la cererea Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER), evidențiază că peste jumătate dintre români consideră regimul comunist drept un aspect pozitiv al istoriei recente. Aproximativ 56% dintre respondenți sunt de părere că au existat mai multe evoluții bune decât rele sub regimul comunist. Sondajul, desfășurat între 25 iunie și 3 iulie, a scos la iveală și că 66,2% dintre participanți îl văd pe Nicolae Ceaușescu ca un lider bun pentru România, în timp ce doar 24,1% îl consideră un lider prost.

Această percepție este mai frecventă în rândul persoanelor vârstnice, cu educație primară, din zonele rurale și cu venituri mici. Întrebați dacă viața era mai bună sub comunism decât în prezent, aproape jumătate dintre respondenți (48,4%) au răspuns afirmativ, comparativ cu 34,7% care au considerat că era mai rea. De asemenea, 65,1% cred că era mai puțină corupție în timpul comunismului, iar 75,1% consideră că siguranța publică era mai bună înainte de 1989.

Contrastul este însă evident la capitolul libertăți: 80,9% dintre participanți au menționat că existau mai puține libertăți în perioada comunistă. Remus Ștefureac, director al INSCOP Research, subliniază că nostalgia comunistă derivă nu doar din percepția trecutului, ci și din nemulțumirile actuale: "Această nostalgie reflectă nemulțumiri structurale precum inegalitatea, corupția și pesimismul față de viitor", avertizează acesta. Ștefureac mai atrage atenția asupra dezinformării și manipulării, care vin atât din interior, cât și din exterior, având scopul de a destabiliza sistemele democratice.

Daniel Șandru, președintele executiv al IICCMER, merge mai departe și descrie nostalgia comunistă ca o problemă de securitate națională. "Suntem la un pas de un scenariu catastrofal," avertizează el, pledând pentru politici publice urgente și educație robustă privind realitățile erei comuniste.

Deși viața de zi cu zi în perioada comunistă era marcată de penurii alimentare, restricții de călătorie și cenzură, mulți români își amintesc acea perioadă printr-o lentilă idealizată. Aproximativ 85,1% spun că alimentația era mai sănătoasă atunci, iar 66,4% consideră că statul avea mai multă grijă de cetățeni. În ceea ce privește eficiența instituțiilor de stat, 58,7% le consideră mai bine organizate înainte de 1989.

Educația și sănătatea sunt și ele văzute ca fiind mai accesibile în trecut. Aproape jumătate dintre respondenți (49,9%) spun că educația de calitate era mai ușor de obținut, iar 48,6% consideră că serviciile medicale erau mai accesibile. În ceea ce privește producția economică, 68,5% cred că România producea mai multe bunuri și servicii înainte de 1989 decât o face astăzi.

Perioada comunistă este văzută într-o lumină surprinzător de pozitivă și din punct de vedere cultural. Aproximativ 75% susțin că filmele românești erau mai bune în acea vreme, 58% preferă emisiunile de divertisment de atunci, iar peste 71% cred că muzica avea o calitate superioară. Un puternic 71,3% consideră că România și-a pierdut identitatea culturală în ultimele decenii.

Totuși, conștientizarea capitolelor întunecate ale regimului este larg răspândită. Peste 94% recunosc raționalizarea produselor alimentare de bază, 92,1% auziseră de restricțiile de călătorie, iar peste 95% știau că televiziunea era disponibilă doar câteva ore pe zi. Aproximativ 82% sunt conștienți de faptul că sute de mii de români au suferit sau au fost uciși în închisorile regimului comunist, deși numai 59,2% atribuie explicit regimului responsabilitatea pentru aceste crime.

Studiul, care a sondat 1.100 de persoane cu vârsta de peste 18 ani, a inclus un eșantion reprezentativ sociodemografic, cu o marjă de eroare de ±2,95%.