Sursa poza si informatii: romania-insider.com

Pe data de 23 iulie, președintele României, Nicușor Dan, a cerut Parlamentului să reexamineze o lege controversată ce propune transferul a peste 500 de hectare de teren de la stat către Universitatea de Științe ale Vieții "Regele Mihai I" din Timișoara. Motivația acestei cereri a fost lipsa argumentelor solide și riscurile considerabile pe care o astfel de decizie le-ar aduce patrimoniului public, conform unui anunț al Administrației Prezidențiale.

Propunerea legislativă, inițiată de senatorul Partidului Național Liberal (PNL) Sorin Cîmpeanu, a găsit susținere și printre parlamentarii din Partidul Social Democrat (PSD), Uniunea Salvați România (USR) și Alianța pentru Unirea Românilor (AUR). Aceasta a primit unda verde de la Curtea Constituțională a României (CCR) după o perioadă îndelungată de amânări, însă a fost contestată de fostul președinte Klaus Iohannis la începutul anului 2024, nefiind însă acceptată de Curte la data de 1 iulie.

În solicitarea sa de reexaminare, președintele Dan a evaluat critic justificarea pentru transferul definitiv al proprietății către universitate, sugerând că ar fi fost mai oportună acordarea unor drepturi administrative. El a subliniat că, având în vedere vastitatea terenului și potențialul său de a crește în valoare, această măsură ar duce la "o reducere semnificativă a patrimoniului de stat". "Justificarea actului normativ și rațiunea necesității de a stabili un drept de proprietate sunt neclare," a precizat Dan, referindu-se la argumentele sumare ale transferului permanent.

Chiar și cu decizia CCR favorabilă transferului, G4Media a semnalat pe 23 iulie că Curtea a respins în trecut inițiative legislative similare, invocând hotărâri anterioare, precum Deciziile nr. 600/2005, 970/2007, 494/2013 și 574/2014. Conducerea actuală a instituției, sub Marian Enache, a amânat constant decizia în acest caz, înainte de a permite totuși avansarea legii.

Universitatea vizată de această controversă se află, de asemenea, sub investigația Direcției Naționale Anticorupție (DNA) începând cu luna iunie 2024. Trei dintre profesorii săi, inclusiv vice-decanul Facultății de Inginerie și Tehnologii Aplicate, Mariana Moatăr, sunt suspecți într-un caz de mită.

Pe măsură ce dezbaterile continuă, rămâne de văzut ce măsuri va lua Parlamentul în privința acestei legislații și cum vor influența discuțiile despre utilizarea și protecția patrimoniului public în România.