Sursa poza si informatii: romania-insider.com

Un raport realizat de grupul financiar UniCredit, citat de Cursdeguvernare.ro, indică faptul că ajustările incluse în pachetul fiscal elaborat de guvernul României ar putea fi suficiente pentru a evita o retrogradare a ratingului de credit și pentru a asigura în continuare accesul țării la fondurile UE. Aceasta ar putea ajuta, de asemenea, la stabilizarea cursului EUR-RON în intervalul 5,05-5,10 în a doua jumătate a anului 2025.

Cu toate acestea, prima de risc a creditului României rămâne ridicată în comparație cu alte țări cu același rating. Investitorii sunt atenți la riscurile de implementare ale masurilor, având în vedere posibilele tensiuni sociale și scăderea accentuată a popularității partidelor la guvernare, care ar putea intensifica conflictele din cadrul coaliției.

Într-un context politic complicat, analiștii UniCredit subliniază că o "compresie semnificativă a marjelor de credit ale României, la nivelurile înregistrate înainte de 2022, ar putea fi amânată până în 2026", cu condiția ca coaliția să rămână fidelă planurilor fiscale și ca investitorii să se concentreze pe îmbunătățirea perspectivelor de creștere economică.

Consiliul Fiscal a emis anterior o opinie similară, subliniind că pachetul fiscal ar putea preveni o retrogradare a ratingului. De asemenea, în raportul său din 8 iulie, Erste Research susține că "pachetul de consolidare fiscală aprobat recent de guvernul român este suficient de solid pentru a evita pierderea ratingului de investiție în această toamnă."

Conform estimărilor UniCredit și Erste Research, România ar putea reduce deficitul bugetar la 7,5% din PIB în acest an și la aproximativ 6,5% până în 2026, față de 9,3% în 2024. Acest pachet a convins și Comisia Europeană să nu ia măsuri împotriva României, în ciuda unui deficit public de 9,3% din PIB anul trecut.

Măsurile incluse în pachetul fiscal cuprind majorarea TVA-ului și a accizelor, alături de alte acțiuni destinate să crească veniturile la buget cu aproximativ 0,5% din PIB în acest an (1,2% din PIB în termeni anualizați) și cu 3,35% din PIB până în 2026, când guvernul intenționează să înghețe salariile și pensiile publice.

Totuși, pachetul fiscal nu include reforme structurale care să susțină o consolidare fiscală pe termen lung, deși măsurile de austeritate sunt deja aprobate. În lipsa unui set de reforme largi adresate instituțiilor publice și companiilor de stat, este probabil ca sprijinul public pentru guvernul condus de prim-ministrul Ilie Bolojan să scadă drastic în 2026. Aceasta va amplifica riscurile politice și va menține costurile de împrumut la un nivel ridicat.

Se recomandă ca guvernul să navigheze cu atenție prin aceste ape tulburi economice și politice pentru a asigura stabilitatea țării și a minimiza costurile economice asociate.