Sursa poza si informatii: romania-insider.com

Un nou sondaj realizat de European Movement International și Savanta scoate la iveală o tendință alarmantă: sprijinul puternic pentru democrație scade tot mai mult printre europeni. România se numără printre țările cu cel mai mic nivel de susținere democratică, conform aceleași cercetări.

Publicat luni, 28 iulie, raportul subliniază deziluzia resimțită de cetățeni față de principiile democratice în întreaga Europă. În ansamblu, doar 36% dintre participanți sunt susținători consecvenți ai democrației. Restul de 64% își manifestă sprijinul în mod inconsistent și sunt mai susceptibili să prefere un lider autoritar, o creștere față de anii anteriori.

Cercetarea, care a inclus 3.500 de persoane din șapte dintre cele mai mari țări UE, inclusiv România, a relevat că valorile democratice sunt cele mai puternic susținute în Suedia, cu 52% dintre cetățeni apreciind democrația. În celelalte țări analizate, procentul celor care susțin constant democrația este sub jumătate, coborând până la 30% în Franța și România. În Spania, doar un sfert dintre participanți au exprimat o susținere constantă pentru democrație.

„Procentul redus de susținere consecventă a democrației este cu adevărat îngrijorător,” a declarat Petros Fassoulas, secretarul general al European Movement, pentru POLITICO’s Brussels Playbook. „Totuși, nu înseamnă că concetățenii noștri sunt anti-democratici, ci că sunt dezamăgiți, lipsiți de putere și deziluzionați — aceleași lucruri care plantează semințele autoritarismului.”

Surprinzător, 71% dintre români consideră că țara ar trebui să prioritizeze avansarea păcii și prosperității globale, chiar cu prețul unor sacrificii interne, cel mai înalt procent dintre toate țările participante. În același timp, 68% cred că România ar trebui să evite cât mai mult posibil implicarea în afacerile internaționale și să se concentreze pe prioritățile interne. Românii se declară, de asemenea, cei mai conștienți de figurile și instituțiile politice europene.

Aproximativ 60% dintre români, punând România pe locul doi după Polonia, cred că apartenența la UE a adus beneficii nete atât personal lor, cât și țării în ansamblu.

Studiul a mai dezvăluit un sprijin semnificativ pentru cooperarea europeană, incluzând susținerea pentru Ucraina și parteneriate în apărare și combaterea dezinformării. Aproape jumătate dintre toți cei intervievați au declarat că doresc ca UE să își integreze armatele pentru a răspunde la amenințările tot mai mari din partea unor țări precum Rusia.

Aceste concluzii reflectă complexitatea sentimentelor europene față de democrație și viitorul unității continentale, subliniind în același timp o posibilă dorință de schimbare a paradigmelor politice tradiționale.