Sursa poza si informatii: romania-insider.com

În cadrul unei conferințe de presă desfășurate marți, 29 iulie, prim-ministrul României, Ilie Bolojan, a prezentat principalele măsuri din proiectul de reformă a pensiilor pentru magistrați, care va fi inclus în al treilea pachet fiscal. Acest proiect implică majorarea vârstei de pensionare și plafonarea pensiilor.

Bolojan a subliniat urgența și necesitatea reformei, avertizând totodată că România riscă să piardă peste 800 de milioane de euro din Mecanismul de Redresare și Reziliență dacă modificările nu sunt implementate. Creditele și granturile garantate de Comisia Europeană depind de o serie de reforme pe care România trebuie să le încheie.

Printre schimbările esențiale propuse se numără creșterea vârstei de pensionare pentru magistrați la 65 de ani, prelungirea duratei minime de activitate la 35 de ani și stabilirea unei limite pentru pensie de cel mult 70% din salariul net, spre deosebire de formula actuală care permite pensiilor să depășească veniturile active.

Prim-ministrul a explicat că legile actuale referitoare la salarizarea din sectorul public sunt neclare, permit interpretări și au generat numeroase procese în instanță. „Acest lucru a dus la inițierea a peste 20.000 de acțiuni legale de către angajații din sistemul judiciar, care fac referire la discriminare socială, acordarea de bonificații, condiții de muncă nepotrivite sau acte administrative validate prin hotărâri judecătorești,” a declarat Bolojan.

El a precizat că efectele financiare ale acestor procese au fost uriașe pentru statul român, însumând 10 miliarde de lei (aproximativ 2 miliarde de euro). „Există încă un stoc de hotărâri, ceea ce înseamnă că și alte miliarde de lei, sume semnificative pentru statul român, nu pot fi bugetate de la un an la altul,” a spus Bolojan. În acest context, premierul a subliniat necesitatea unei legi de salarizare care să elimine ambiguitățile.

Dincolo de salarii, a precizat oficialul, este nevoie de o schimbare mai amplă. Guvernul își propune să creeze un sistem de justiție format din profesioniști maturi. Bolojan a explicat că una dintre cele mai mari probleme ale sistemului de pensii speciale o reprezintă pensionarea prea timpurie a magistraților.

„Două treimi dintre magistrații din România se pensionează la vârste cuprinse între 47 și 49 de ani. Este o problemă nu doar de calitate, ci și de sustenabilitate în anii următori, deoarece nu mai avem oameni care să-i înlocuiască,” a afirmat prim-ministrul.

Un alt aspect criticat de șeful guvernului se referă la modul de calcul al pensiilor, în raport cu venitul activ. Se propune ca pensia unui magistrat să nu depășească 70% din ultimul salariu net, nu 80% din salariul brut, care depășește salariul net. „Calculul actual este bazat pe venitul brut. Se propune să fie calculat un procent de 55% din media ultimilor 7 ani, dar nu mai mult de 70% din salariul net,” a specificat Bolojan.

În prezent, pensiile din sistemul de justiție se ridică la 24.000 de lei, aproximativ 5.000 de euro net.