Sursa poza si informatii: romania-insider.com

România se confruntă cu perspective alarmante în fața schimbărilor climatice, în special din cauza valurilor de căldură care amenință să producă un declin semnificativ al PIB-ului și al productivității muncii. Conform unui studiu publicat în Nature Communications și citat de Euronews, se anticipează că aceste pierderi vor depăși -2,5% din PIB până în perioada 2055-2064, având la bază reducerea productivității muncii.

Anul trecut a fost cel mai călduros an înregistrat de la 1850 atât în Europa, cât și la nivel global, completând astfel cel mai cald deceniu din istorie. România a resimțit și ea aceste efecte, anul precedent marcând o temperatură record pentru țara noastră.

Europa este recunoscută astăzi drept continentul cu cea mai rapidă încălzire de pe planetă, temperaturile crescând de două ori mai repede decât media globală începând cu anii '80, conform Euronews. Această creștere a temperaturilor are un impact economic direct, determinând o scădere a productivității muncii, ceea ce înseamnă o reducere a producției per oră lucrată sau per angajat.

Studiul condus de David García-León și colegii săi a analizat valurile de căldură din 2003, 2010, 2015 și 2018, comparându-le cu perioada de bază dintre 1981 și 2010. Aceștia au estimat că pagubele economice totale cauzate de valurile de căldură în anii selectați au variat între 0,3% și 0,5% din PIB-ul Europei. Aceste cifre sunt de 1,5 până la 2,5 ori mai mari decât pierderile economice anuale medii cauzate de căldură extremă în perioada 1981-2010.

În ceea ce privește România, s-a observat o pierdere de -0,1% a productivității muncii între 2000 și 2004, care a crescut la -0,45% în intervalul 2017-2021.

Datele sunt susținute și de un raport OECD din 2024 care a analizat 23 de țări și 2,7 milioane de firme între 2000 și 2021, concluzionând că atât creșterea numărului de zile cu temperaturi ridicate, cât și apariția valurilor de căldură reduc substanțial productivitatea muncii.

Concret, studiul arată că zece zile suplimentare cu temperaturi peste 35°C într-un an duc la o reducere de 0,3% a productivității anuale a firmelor. Aceasta scade la 0,2% peste 30°C. Când temperaturile depășesc 40°C, impactul crește la peste 1,5%, atingând 1,9%. Reducerile variază între 1,1% și 2,7%, ceea ce sugerează că, în scenariile extreme, pierderile pot depăși 2,5%.

Studiul recent estimează că România va fi printre cele mai afectate țări de creșterea căldurii, alături de Cipru, Croația, Portugalia, Malta și Spania, cu impacte ajungând sau depășind -2,5% din PIB până în perioada 2055-2064. Grecia și Italia (ambele cu -2,17%) și Franța (-1,46%) se așteaptă, de asemenea, la pierderi semnificative până în anii 2060.

Pe de altă parte, Regatul Unit, Irlanda, Danemarca, Țările de Jos și Belgia prezintă impacturi relativ mai mici asupra PIB-ului, rămânând în general sub -0,5% chiar și în cele mai nefavorabile scenarii viitoare. Cu toate acestea, aproape toate țările, chiar și regiunile mai reci, arată o tendință consistentă de scădere.

Experții recomandă măsuri solide de atenuare a schimbărilor climatice pentru a reduce intensitatea și frecvența valurilor de căldură, precum și măsuri de adaptare, cum ar fi îmbunătățirea ventilației la locul de muncă, ajustarea programului de lucru pentru a evita orele de vârf de căldură sau extinderea spațiilor verzi urbane.

Foto sursă: LCVA | Dreamstime.com