România se concentrează pe un deficit public de aproximativ 8% din PIB în 2023, anunță premierul. Obiectivul de 7% rămâne inabordabil.
Sursa poza si informatii: romania-insider.com
România vizează un deficit public "în jur de 8% din PIB" în acest an, spune premierul
București, 11 iulie 2023 — Premierul României, Ilie Bolojan, a confirmat într-o conferință de presă că reducerea deficitului public la 7% din PIB anul acesta este imposibil de atins. Guvernul său încearcă totuși să mențină un decalaj bugetar "în jur de 8% din PIB."
Declarația premierului poate dezamăgi pe cei care sperau la o reducere a deficitului public la 7,5% din PIB în acest an, un benchmark menționat de agențiile de rating. Totuși, se pare că Bolojan utilizează termenii de numerar în loc de cei definiți de ESA (Sistemul European de Conturi).
Ilie Bolojan a mai precizat că România trebuie să se apropie anul viitor de "ținta asumată în anii anteriori", conform Profit.ro. Conform planului inițial de consolidare fiscală pe șapte ani, România a prevăzut un decalaj de 6,4% din PIB în 2026, conform definiției ESA, în scădere de la 7% în 2025 și 7,9% în 2024. Deficitul de 9,3% din anul trecut, care depășește ținta cu 1,4% din PIB, necesită corecție, iar Comisia Europeană consideră că aceasta poate fi realizată în doi ani, între 2025 și 2026.
În mod teoretic, România ar putea încheia acest an cu un deficit de numerar mai mare decât cel ESA, inversând situația de anul trecut. În 2024, România a raportat un deficit de numerar de 8,65% din PIB, în timp ce Eurostat a calculat un decalaj ESA de 9,3% din PIB. O parte din discrepanța de 0,65% din PIB reflectă cheltuielile (acumularea de datorii) efectuate în 2025 – potrivite cu plățile aferente în anii următori. Pe termen lung, cele două definiții ale echilibrului fiscal (ESA și numerar) sunt egale.
Premisa unui deficit de 8% din PIB, conform numerarului menționat de premierul Bolojan, ar fi, astfel, coerentă cu un decalaj ESA mai mic în acest an – diferența fiind egală cu cheltuielile efectuate în 2024 dar plătite în 2025. Acest efect accentuează consolidarea fiscală din 2024-2025 când este exprimată în termeni ESA: de la 9,3% din PIB la sub 8%, cu 7,5% încă posibil.
Din perspectiva numerarului, consolidarea de la 8,65% anul trecut la 8% în acest an nu pare impresionantă – dar ar fi consistentă cu o reducere de 0,5% a deficitului structural, o cerință în cadrul Procedurii de Deficit Excesiv.
Acest scenariu este în acord cu estimările Comisiei Europene. Prognoza de primăvară a CE și impactul așteptat al primului pachet fiscal sugerează că deficitul ESA al României ar scădea aproape de 8% din PIB fără măsuri suplimentare anul acesta, în afara primului pachet fiscal. Prognoza pentru 2026 necesită o revizuire mai amplă, dar, în principiu, ținta de 6,4% ESA (și numerar) ar putea fi atinsă cu măsuri suplimentare limitate.
Al doilea pachet (și posibil un al treilea) este necesar pentru a elibera resurse pe care guvernul le-ar putea utiliza pentru a atenua costul social al primului pachet fiscal – care va deveni deosebit de dificil în 2026. În plus, reformele structurale din al doilea și al treilea pachet urmăresc pregătirea terenului pentru o consolidare fiscală suplimentară până în 2030.
Comisia Europeană a definit în iunie-iulie traseul revizuit pentru consolidarea fiscală a României în termeni de creștere anuală a cheltuielilor nete. Nu a fost oferită nicio sugestie explicită referitoare la deficitul public așteptat (numerar sau ESA). Dar, traseul revizuit implică așteptări ca decalajul să revină pe traiectoria inițială până în 2026, cu o țintă de 6,4% din PIB.
EC a revizuit ratele de creștere anuală a cheltuielilor nete doar pentru 2025 și 2026, ceea ce înseamnă că o revizuire nu va fi necesară în 2027 deoarece convergența la traiectoria inițială ar fi atinsă în 2026.
Ca notă tehnică, CE utilizează "[creșterea anuală a] cheltuielilor nete" ca reper pentru a urmări progresul consolidării fiscale – un indicator relevant pentru că este sub controlul politicilor guvernamentale. Factori exogeni precum costurile împrumuturilor sau șomajul sunt filtrați. Cu toate acestea, corelația dintre cheltuielile nete (deficitul primar corectat pentru factori precum cheltuielile de șomaj) și echilibrul bugetar este destul de complexă.
Prin neindicarea unei ținte deficit ESA (sau numerar) pentru 2025, Comisia Europeană și Ecofin au evitat stabilirea unor ținte explicite, care ar fi putut interfera cu evaluările ulterioare ale eforturilor guvernamentale. Aceasta permite Comisiei o anumită flexibilitate în evaluarea progresului performanței guvernului anul acesta, fără a avea ținte explicite predefinite.
