Sursa poza si informatii: www.presasm.ro

București se confruntă cu provocări ecologice tot mai mari, cu poluarea aerului generată de trafic auto, reducerea spațiilor verzi și efectele negative ale schimbărilor climatice afectând sănătatea și bunăstarea locuitorilor săi. Conform celui mai recent raport „Starea Mediului în București”, realizat de Fundația Comunitară București prin Platforma de Mediu pentru București, traficul rutier este responsabil pentru 60% din emisiile nocive ale orașului.

Raportul subliniază necesitatea urgentă a unei strategii clare pentru îmbunătățirea calității aerului și solicită acțiuni structurale din partea autorităților, organizațiilor și cetățenilor, prin măsuri durabile și pe termen lung. Poluarea este amplificată de traficul intens, arderea deșeurilor și operațiunile marilor centrale industriale de încălzire, care fac aerul din București din ce în ce mai greu de respirat.

Vehiculele rutiere, dintre care mai mult de jumătate au o vechime de peste un deceniu și peste o treime funcționează pe motorină, contribuie semnificativ la emisiile nocive. De asemenea, poluarea provenită de la centralele termice mari și arderea ilegală a deșeurilor în zonele învecinate agravează nivelurile periculoase de oxizi de azot, dioxid de sulf și ozon la nivelul solului, în special pe parcursul verilor din ce în ce mai fierbinți.

În 2024, București a înregistrat cea mai caldă vară din istorie, cu o temperatură medie de 27,43°C, cu aproximativ 6°C peste norma istorică. Aproximativ 80% din oraș este acoperit de construcții sau asfalt, amplificând efectul de insulă de căldură urbană și reducând răcirea naturală.

Capitala României continuă să piardă spații verzi esențiale; din 1990, Bucureștiul a pierdut peste 500 de hectare de vegetație urbană, astăzi având doar 0,88 copaci per locuitor, mult sub recomandarea de trei copaci per locuitor din partea Uniunii Europene. Doar 60% dintre apartamente și 55% dintre case sunt situate la o distanță de un kilometru de un parc, în timp ce construcțiile continuă să crească rapid. Între 2010 și 2023, au fost construite peste 268.000 de unități locative, adesea fără infrastructură sau perdea verde adecvată.

Tranziția către mobilitatea sustenabilă în oraș este, de asemenea, în impas. Doar 1% dintre locuitori folosesc biciclete, doar 1,25% din vehiculele înmatriculate fiind electrice, iar transportul public necesită îmbunătățiri substanțiale.

Gestionarea deșeurilor rămâne o problemă critică. Din cele aproape 564.000 de tone de deșeuri generate anual, doar 42% sunt tratate, restul fiind depozitate la gropi de gunoi. Colectarea selectivă este slab implementată, iar agricultura urbană este aproape inexistentă, determinând Bucureștiul să depindă puternic de surse externe de alimente. Eforturile pentru o economie circulară a orașului rămân, în mare măsură, teoretice.

„Capitala are urgentă nevoie de un mediu mai sănătos. Starea actuală este un apel puternic pentru schimbări în mai multe domenii cheie care impactează mediul, pentru o mai bună calitate a vieții și un oraș mai bun în care să trăiești. Raportul pe care îl lansăm astăzi nu este doar o reflectare a realității de mediu pe care o experimentăm cu toții în București, ci și un instrument pe care sperăm să-l transformăm într-un punct de referință. Cu o strategie bazată pe date clare, putem avansa împreună spre acțiuni concrete pentru un viitor mai bun și un mediu mai sănătos în capitală”, a declarat Alina Kasprovschi, Director Executiv al Fundației Comunitare București.

În ciuda provocărilor, grupurile civice și ONG-urile rămân optimiste. Un sondaj recent realizat cu 26 de ONG-uri și 9 grupuri de inițiativă civică a arătat că, deși poluarea aerului, lipsa spațiului verde și gestionarea precară a deșeurilor sunt văzute ca principalele probleme de mediu ale orașului, aproape 73% dintre respondenți cred că aceste probleme pot fi soluționate. Multe organizații colaborează deja cu autoritățile pentru a modela deciziile și a promova schimbări de politică.

Platforma de Mediu pentru București a fost lansată în 2021 printr-o colaborare între Fundația Comunitară București și ING Bank România. Aceasta își propune să abordeze provocările complexe de mediu ale orașului prin stimularea cooperării între societatea civilă, mediul academic, afaceri și autoritățile locale. Până acum, platforma a sprijinit 39 de proiecte cu finanțare de peste 10 milioane de lei.