Aproape 60% dintre români nu își pot permite o vacanță de o săptămână, dezvăluie datele Eurostat pentru 2024
Sursa poza si informatii: romania-insider.com
Potrivit celui mai recent raport publicat de Eurostat pe 15 iulie, 58,6% dintre cetățenii din România nu își pot permite o vacanță de o săptămână departe de casă în 2024. Această cifră plasează România în fruntea clasamentului Uniunii Europene, depășind Grecia, unde 46% dintre locuitori se confruntă cu aceeași problemă, și Bulgaria cu un procent de 41,4%, după cum a raportat Ziarul Financiar.
Raportul Eurostat se concentrează pe persoanele cu vârsta peste 16 ani și evidențiază dificultățile financiare din cauza cărora mulți nu își pot permite să ia o săptămână liberă în fiecare an. Datele reflectă o revenire la nivelurile din 2018 pentru România, după o dezvoltare ușoară pe parcursul pandemiei. Anul cel mai nefavorabil a fost 2022, când 62,5% din populație nu își putea permite o vacanță. Deși procentul a scăzut ușor în anii următori, România rămâne liderul nefericit al listei statelor membre UE cu cea mai mare incidență a privării de vacanță.
În comparație, media UE se situează la 27% în 2024, în scădere cu 1,5 puncte procentuale față de 2023 și semnificativ mai mică decât acum un deceniu, când aproape 40% din populația blocului comunitar nu își putea permite o vacanță de o săptămână.
Alte țări care au înregistrat rate peste medie includ Ungaria, Portugalia, Croația, Spania, Slovacia, Cipru, Lituania, Italia, Letonia și Malta. În schimb, Luxembourg-ul are cel mai mic procent de locuitori care nu își pot permite o vacanță, cu doar 9%, urmat de Suedia la 11,6% și Olanda la 13%.
Aceste cifre subliniază discrepanțele continue în ceea ce privește standardele de viață și reziliența financiară în cadrul UE. Chiar și cu o creștere economică moderată și sporirea salariilor în ultimii ani, numeroase gospodării din România se străduiesc să atingă standardele de calitate a vieții întâlnite în alte părți ale Uniunii.
Aceste provocări economice reflectă diferențe mai adânci în structura de venituri și oportunitățile financiare disponibile în România, comparativ cu alte țări europene. În ciuda unor îmbunătățiri notabile la nivel național, urmărirea unui grad mai ridicat de incluziune economică și creșterea durabilității financiare se dovedesc încă obiective esențiale.
Impactul acestor date asupra percepției internaționale și a politicilor interne ar putea fi semnificativ, îndemnând la măsuri care sprijină mai ferm incluziunea socială și siguranța economică pentru toate categoriile sociale.