avans real de doar 2.3% în mai, cea mai slabă evoluție din ultimii doi ani
Sursa poza si informatii: romania-insider.com
Salariul mediu net din România a înregistrat o creștere de 7,6% față de aceeași perioadă a anului trecut, ajungând la 5.508 RON (echivalentul a 1.087 euro) în luna mai, conform datelor furnizate de Institutul Național de Statistică. Totuși, creșterea reală anuală a încetinit la 2,3%, marcând cel mai lent ritm din ultimii aproape doi ani.
Specialiștii anticipează o încetinire și mai accentuată pe măsură ce guvernul a înghețat salariile în sectorul bugetar, fără intenția de a le majora până la sfârșitul anului 2026. În același timp, companiile private au adoptat măsuri mai restrictive, fiind prudente în contextul unui viitor economic incert.
Inflația în creștere așteptată să lovească în a doua jumătate a anului va pune o presiune suplimentară asupra bugetelor gospodăriilor, influențând negativ consumul privat. Acest lucru poate reprezenta o provocare semnificativă pentru economia țării, care se bazează în mare măsură pe cheltuielile de consum ale populației.
Impactul mai larg al salariilor înghețate
Decizia guvernului de a menține salariile înghețate în sectorul public până în 2026 vine într-un moment delicat pentru economia României. Încrederea angajaților din sectorul public poate suferi, iar lipsa unor măriri de salarii ar putea determina un declin în atractivitatea acestuia în raport cu sectorul privat, care, chiar dacă este mai restrictiv, încă își permite un anumit grad de flexibilitate în gestionarea remunerării angajaților.
Pentru companiile private, presiunea este resimțită nu doar din cauza inflației generale, ci și datorită scăderii cererii de consum. Firmele sunt nevoite să-și reevalueze strategiile și să-și optimizeze structurile de costuri pentru a rămâne competitive. Această tendință spre prudență se transformă într-o frânare a creșterilor salariale, chiar și în sectoarele care tradițional au fost mai generoase cu ajustările salariale.
Provocări economice iminente
România se confruntă astfel cu un climat economic în care precauția devine cuvântul de ordine. Inflația a erodat puterea de cumpărare a cetățenilor, iar impactul acestui fenomen va fi mai vizibil în lunile următoare. Consumatorii ar putea începe să reducă cheltuielile discreționare, ceea ce, la rândul său, va avea repercusiuni asupra afacerilor din sectorul de retail și servicii.
Pe măsură ce guvernul și companiile navighează prin aceste ape tulburi, sănătatea economică a țării va depinde de capacitatea acestora de a găsi soluții care să susțină atât stabilitatea financiară, cât și creșterea economică. Cu salariile crescând într-un ritm atât de lent comparativ cu inflația, presiunea asupra consumatorului mediu crește, marcând un drum plin de provocări pentru economie.
În concluzie, deși datele arată o creștere aparentă a salariilor, economia românească se confruntă cu o serie de provocări ce pot influența negativ evoluția sa pe termen scurt și mediu. Politicile economice bine gândite vor fi cruciale pentru a depăși aceste obstacole și pentru a asigura stabilitatea și prosperitatea pe termen lung.